Sari la conținut

Top10

3 martie 2024

„Bun negociator”: El este favoritul pentru şefia NATO

  • de

Premierul olandez în exerciţiu, liberalul Mark Rutte, pare bine plasat pentru a-i succeda lui Jens Stoltenberg în postul de secretar general al NATO, în pofida şocului provocat de victoria extremei drepte la alegerile legislative în Olanda, scrie marţi France Presse.

Stoltenberg mai are încă aproape un an din mandatul ce i-a fost prelungit succesiv în contextul războiului din Ucraina, dar cursa pentru postul său este deja lansată la Bruxelles, unde marţi are loc o reuniune a miniştrilor de externe din ţările NATO ce va aborda şi acest subiect.

„Bun negociator”, „prim-ministru experimentat”, după 13 ani în fruntea guvenului în ţara sa, Mark Rutte, în vârstă de 56 de ani, „are mult sprijin” în interiorul NATO, inclusiv din partea SUA şi a Franţei, aşadar bifează multe criterii, consideră mai mulţi diplomaţi din NATO intervievaţi de France Presse, care nu văd deloc un „handicap” în rezultatul alegerilor legislative din Olanda, câştigate de partidul de extremă dreapta condus de euroscepticul Geert Wilders.

Problema găsirii unui înlocuitor pentru Stoltenberg pare stringentă, întrucât mai multe ţări, printre care Franţa, SUA şi Canada doresc o decizie rapidă pentru ca Alianţa Nord-Atlantică să nu se vadă prinsă în mijlocul „târguielilor” de la Bruxelles pentru posturile din instituţiile UE după alegerile europarlamentare din iunie.

Totuşi, ambasadorul britanic pe lângă NATO, David Quarrey, îndeamnă la prudenţă. „Este un proces care va dura ceva timp”, avertizează acesta. „Dacă vă amintiţi candidaţii precedenţi, veţi observa că sosesc adesea în ultimul moment. Deci, trebuie să aşteptăm şi să vedem”, temperează la rândul său un alt diplomat din NATO.

În acest timp, unele dintre cele 31 de state membre ale Alianţei susţin că a venit momentul ca o femeie să ocupe, în premieră, postul de secretar general al NATO. Însuşi Mark Rutte, care luna trecută a confirmat public că este interesat de postul de secretar general al NATO, a recunoscut că ideea numirii unei femei în acest post îi diminuează perspectivele. „Sunt şanse mari, dat fiind sprijinul politic pentru asta, ca acest post să fie oferit unei femei europene, ceea ce la fel este foarte bine”, a spus el într-un interviu acordat postului de radio Den Haag FM. Deocamdată însă o singură femeie şi-a manifestat public interesul, respectiv şefa guvernului eston, Kaja Kallas, dar ea nu întruneşte unanimitatea.

Familiarizat cu întâlnirile europene, un atu al lui Rutte este că a reuşit să lege relaţii cu numeroşi lideri, inclusiv cu fostul preşedinte american Donald Trump, a cărui eventuală revenire la Casa Albă după alegerile de anul viitor provoacă emoţii pe culoarele sediului NATO.

Unul dintre criteriile sugerate în interiorul Alianţei pentru selecţia viitorului secretar general este dacă ţara de origine a acestuia atinge ţinta de cel puţin 2% din PIB pentru bugetul apărării, criteriu dorit mai ales de cei care văd ţara lor avantajată într-o asemenea situaţie. De pildă, ministrul leton de externe, Krisjanis Karins, care a mărturisit şi el că ar vrea să fie secretar general al NATO, a cerut marţi direct că acesta să fie selectat dintr-o ţară care îndeplineşte obiectivul bugetar de minim 2% din PIB pentru apărare, cum este ţara sa. „Alocarea a 2% din PIB sau mai mult (pentru apărare), cred că este importantă ca semnal clar către toţi aliaţii că acest lucru este cu adevărat important pentru noi”, a spus ministrul leton la sosirea la reuniunea ministerială a NATO, potrivit agenţiei EFE.

Susţinătorii acestui criteriu de 2% din PIB pentru apărare invocă şi ipotetica revenire a lui Trump, care în mandatul său a presat celelalte state membre să cheltuie mai mult pentru înarmare, ameninţându-le că în caz contrar Washingtonul îşi va reduce cheltuielile militare sau chiar va părăsi NATO. Olanda nu îndeplineşte acest criteriu, dar se apropie de el graţie în special acţiunilor lui Rutte, al cărui guvern a alocat apărării pentru anul în curs 1,7% din PIB.

În fine, susţinătorii premierului olandez argumentează cu prestaţia sa bună în faţa ameninţării ruseşti, făcând aici referire şi la modul în care a gestionat criza provocată de doborârea zborului MH17 deasupra estului separatist pro-rus al Ucrainei în 2014, soldată cu moartea a 197 de cetăţeni olandezi.

Stoltenberg însuşi l-a salutat luni, într-un interviu acordat France Presse, pe „prietenul” său Mark Rutte, pe care l-a descris drept un politician deosebit de „experimentat” pentru a-i lua locul. Dar „decizia cu privire la cine va fi succesorul meu nu îmi aparţine”, a adăugat actualul secretar general al NATO.

The post „Bun negociator”: El este favoritul pentru şefia NATO appeared first on Cotidianul RO.

Кракен Даркнет Площадка