China a suspendat exporturile pentru o gamă largă de minerale critice și magneți, amenințând să blocheze aprovizionarea cu componente esențiale în industriile auto, aerospațială, electronică și militară.
Exportul magneților, esențiali pentru asamblarea a numeroase produse, de la automobile și drone la roboți și rachete, a fost oprit în numeroase porturi chineze, în timp ce guvernul de la Beijing elaborează un nou sistem de reglementare.
Odată pus în aplicare, acest nou sistem ar putea împiedica definitiv aprovizionarea anumitor companii, inclusiv a contractorilor militari americani.Noile reglementări vin ca represalii față de creșterea bruscă a tarifelor vamale anunțată în data de 2 aprilie de către președintele Donald Trump.
Cum a răspuns China războiului comercial declanșat de Trump
Pe 4 aprilie, guvernul comunist a ordonat restricționarea exportului a șase metale grele de pământuri rare, care sunt rafinate în întregime în China, precum și a magneților de pământuri rare, dintre care 90 % sunt produși tot în China.
Metalele și magneții speciali fabricați pe baza acestora pot în prezent să părăsească țara doar cu licențe speciale de export. Însă sistemul de licențiere este abia la început.
Responsabilii din mai multe industrii se tem că procesul s-ar putea prelungi și că rezervele actuale de minerale și produse din afara Chinei s-ar putea epuiza.
Ce riscă fabricile din SUA fără mineralele din China
Dacă fabricile din Detroit și din alte regiuni rămân fără magneți din pământuri rare, companiile respective s-ar putea vedea în imposibilitatea de a asambla vehicule și alte produse cu motoare electrice care necesită acești magneți. Dimensiunea stocurilor pentru astfel de situații neprevăzute variază foarte mult de la o întreprindere la alta, astfel încât momentul întreruperii producției este greu de anticipat.
Nu doar producția de motoare electrice este în pericol. Automobilele pe benzină utilizează, la rândul lor, angrenaje electrice cu magneți din pământuri rare pentru sarcini critice precum direcția. Metalele chinezești intră, de asemenea, în compoziția substanțelor chimice folosite la fabricarea motoarelor cu reacție, a laserelor, a farurilor auto și a anumitor tipuri de bujii.
Ele sunt ingrediente vitale în condensatoare, care, la rândul lor, reprezintă componente electrice ale cipurilor de calculator care alimentează serverele de Inteligență Artificială și smartphone-urile.
Michael Silver, președintele și directorul general al American Elements, un furnizor de produse chimice cu sediul în Los Angeles, spune că societății sale i s-a comunicat că va dura 45 de zile până când vor putea fi eliberate licențele și vor fi reluate exporturile de metale rare și magneți.
Silver precizează că societatea sa și-a mărit stocurile iarna trecută, anticipând un război comercial între Statele Unite și China, și că, în așteptarea licențelor, își poate respecta, momentan, contractele existente.
„Poate avea controlul sau interzicerea exporturilor efecte grave în Statele Unite? Răspunsul este da”, spune, la rândul său, Daniel Pickard, președintele Comitetului consultativ privind mineralele critice pentru Departamentul american al Comerțului.
Magneții chinezești, o pârghie folosită de guvernul de la Beijing în războiul comercial cu SUA
Pentru a complica și mai mult lucrurile, Ministerul Comerțului din China a interzis companiilor chineze să aibă relații cu o listă tot mai lungă de companii americane, pe care figurează în special contractori militari.
„Dronele și robotica sunt considerate viitorul războiului și, pe baza a tot ceea ce vedem, intrările critice pentru viitorul nostru lanț de aprovizionare sunt închise”, semnalează, la rândul său, James Litinsky, președinte executiv și director general al MP Materials.
Firma sa deține singura mină de pământuri rare din Statele Unite. Este vorba de mina Mountain Pass din deșertul californian situat lângă granița cu statul Nevada. Litinsky speră să înceapă producția comercială de magneți în Texas la sfârșitul anului pentru General Motors și alți producători americani.
Multe întreprinderi din SUA au stocuri reduse sau zero din mineralele de pământuri rare, deoarece nu au dorit să imobilizeze lichidități în rezerve de materiale costisitoare. Unul dintre metalele supuse noilor controale în China, oxidul de disprosiu, se vinde cu 204 dolari pe kilogram în Shanghai și cu mult mai mult în afara statului comunist.
NYT remarcă faptul că magneții din pământuri rare reprezintă o mică parte din exporturile totale ale Chinei către SUA și către alte state.
Prin urmare, oprirea livrărilor cauzează un prejudiciu economic minim la Beijing, dar poate avea efecte majore în Statele Unite și în alte țări.
Articolul Coreea de Sud investeşte încă 5 miliarde de dolari în industria cipurilor apare prima dată în Realitatea.md.