După ani în care apărarea era tratată ca un exercițiu de imagine, cele patru mari democrații nordice lucrează acum la construirea unei structuri de apărare comune, modulare, care îmbină specializările fiecărei țări. De la tancurile și vehiculele blindate produse în Suedia, până la trupele finlandeze pregătite să mobilizeze 280.000 de oameni în câteva săptămâni, blocul nordic își definește un profil militar regional fără precedent. Potrivit The Wall Street Journal, citat de b1tv.ro, regiunea devine rapid un exemplu de colaborare militară eficientă și pragmatică, cu un obiectiv clar: să nu fie luați prin surprindere.
Finlanda, cu o frontieră de peste 1.300 km cu Rusia, este considerată un pilon esențial în această ecuație de apărare. Reintroducerea conscripției și menținerea adăposturilor din perioada Războiului Rece reflectă nu doar o strategie militară, ci și o cultură a vigilenței profund înrădăcinată în istorie.
O schimbare de atitudine alimentată de frică lucidă
Norvegia și Danemarca, deși mai reținute în trecut, au accelerat în mod semnificativ contribuțiile militare și strategice. Norvegia a anunțat recent dublarea sprijinului pentru Ucraina, în timp ce Danemarca discută deschis posibilitatea găzduirii de arme nucleare — o mutare fără precedent pentru o țară care, până nu demult, păzea Groenlanda cu nave slab înarmate.
The Wall Street Journal notează că este „o schimbare istorică, nu din curaj, ci din frică rațională”.
De la Uniunea Kalmar la o cooperare modernă
Pentru Jens Stoltenberg, fost secretar general NATO, actual ministru norvegian de finanțe, cooperarea actuală dintre statele nordice nu a mai fost atât de coerentă de la Uniunea Kalmar din secolul al XV-lea. Astăzi însă, scopul este clar: apărarea nu mai este un moft, ci o necesitate.
Statele au pus deja bazele unui Comandament Aerian Comun și își propun o apărare integrată complet până în 2030. Este o formă de autonomie colectivă adaptată la o realitate în care Statele Unite, principalul garant al securității europene, devine tot mai impredictibil.
Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!
Danemarca, inițiativă proprie: investiție directă în industria ucraineană
Un caz aparte în această ecuație este Danemarca. După ce a oferit Ucrainei întregul său arsenal de artilerie, Copenhaga a propus un model de sprijin inovator: finanțarea directă a producției de arme ucrainene, în funcție de nevoile reale de pe front. O soluție eficientă, menită să întărească capacitatea de rezistență a Ucrainei pe termen lung și să ofere o alternativă sustenabilă la livrările clasice de armament.
Finlanda: vigilentă, dar rezervată
Deși parte din acest front nordic, Finlanda rămâne prudentă în ceea ce privește implicarea directă în misiuni externe. Cu o frontieră lungă și tensionată cu Rusia, autoritățile de la Helsinki preferă să-și concentreze forțele în apropierea graniței.
Pentru moment, alianța nordică pare cel mai solid exemplu de colaborare regională în Europa. Cu o economie comparabilă cu cea a Rusiei și o forță militară diversificată, nordicii oferă nu doar un model de apărare colectivă, ci și un posibil plan de rezervă în cazul în care NATO se clatină sub presiunea unor curente politice instabile din Vest.
„Un fel de Plan B, dar în limba lui Ibsen”, conchide The Wall Street Journal — o formulare care surprinde perfect amestecul de poezie rece și pragmatism scandinav cu care nordicii privesc spre viitor.
Articolul „Armata Nordului”, planul B al Europei împotriva Rusiei: trupe finlandeze, tancuri suedeze și realism scandinav apare prima dată în Realitatea.md.