Ziua de 1 Mai este celebrată anual în peste 80 de țări ca Ziua Internațională a Muncii, o tradiție începută în 1889. Alegerea acestei date nu a fost întâmplătoare, ci este legată de luptele istorice ale clasei muncitoare pentru condiții de muncă mai bune, în special pentru introducerea zilei de lucru de opt ore.
La sfârșitul secolului al XIX-lea, în plină revoluție industrială, muncitorii erau supuși unor condiții grele de lucru, cu program zilnic de până la 16 ore. În 1884, la Convenția Națională de la Chicago, Federația Organizațiilor Meșteșugărești și a Uniunilor Sindicale (viitoarea Federație Americană a Muncii) a propus ca, începând cu 1 mai 1886, opt ore să devină durata legală a unei zile de muncă. În anul următor, organizația a anunțat că va susține această cerere prin greve și proteste.
Pe 1 mai 1886, peste 300.000 de muncitori americani au ieșit în stradă pentru a-și cere drepturile. Cea mai mare demonstrație a avut loc la Chicago, unde aproximativ 90.000 de muncitori au participat, dintre care 40.000 erau în grevă. Situația a degenerat în 4 mai, în Piața Haymarket din Chicago, când intervenția brutală a poliției a dus la victime și confruntări violente.
În memoria acestor evenimente, Congresul Internaționalei a II-a a stabilit în 1889 ca 1 Mai să devină Ziua Internațională a Muncii. Primele comemorări oficiale au avut loc în 1890, atât în SUA, cât și în principalele state europene. De atunci, ziua de 1 Mai a devenit un prilej anual pentru muncitori de a cere condiții mai bune de muncă.
În SUA și Canada, Ziua Muncii se sărbătorește în prima zi de luni a lunii septembrie. În 1894, președintele american Grover Cleveland a decis această modificare pentru a reduce impactul politic al unei sărbători asociate cu mișcările socialiste. În anii ’50, președintele Eisenhower a redenumit ziua de 1 Mai drept „Ziua Loialității”, marcând o distanțare clară față de originile ei muncitorești.
În fostele state comuniste, 1 Mai a fost transformată într-o sărbătoare de stat, marcată de defilări, lozinci și parade organizate de regimuri care încercau să folosească simbolistica zilei în scopuri propagandistice. Regimul nazist a încercat, de asemenea, să deturneze semnificația zilei, transformând-o într-o celebrare a „comunității naționale germane”.
Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!
În fosta URSS și în Republica Moldova, autoritățile organizau marșuri masive cu muncitori, tineri și sportivi. Coloane de oameni defilau în haine festive, purtând pancarte și scandând lozinci. Astăzi, în Moldova, ziua este marcată mai ales prin picnicuri și acțiuni stradale organizate de sindicate.
În prezent, 1 Mai este zi liberă legală în majoritatea țărilor lumii. Sindicatele profită de această ocazie pentru a organiza mitinguri și manifestații, aducând în prim-plan revendicări sociale și profesionale.
Articolul Ziua Muncii, sărbătorită pe 1 Mai: Istorie și semnificații apare prima dată în Realitatea.md.