Sari la conținut
Prima pagină » Summitul B9: Ungaria nu a semnat declarația comună privind condamnarea Rusiei

Summitul B9: Ungaria nu a semnat declarația comună privind condamnarea Rusiei

În cadrul Summitului B9 de la București, Ungaria s-a abținut de la semnarea declarației comune adoptate de liderii participanți la reuniunea B9 și a Aliaților Nordici. La summit au participat președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, și secretarul general al NATO, Mark Rutte, scrie presa română.

La finalul declarației, Budapesta și-a exprimat oficial poziția, precizând că susține o „abținere constructivă”.

„Ungaria dorește să își exprime o abținere constructivă. În acest sens, Ungaria nu este în măsură să susțină actuala formulare a declarației ca limbaj convenit. Orice decizie privind utilizarea acestui limbaj convenit în viitor va fi luată de viitorul Guvern al Ungariei”, se arată în declarația făcută de Budapesta.

Ulterior, Administrația Prezidențială a României a explicat că poziția Ungariei este legată de faptul că statul ungar nu are încă un guvern învestit, motiv pentru care delegația nu ar fi avut instrucțiuni clare privind asocierea la textul final al declarației.

„La momentul finalizării negocierii textului declarației, ca de altfel nici astăzi, Ungaria nu avea un Guvern învestit, în consecință nu au avut instrucțiuni dacă să se asocieze sau nu. Abținerea este constructivă, așa cum scrie și în textul declarației, și este un pas înainte față de poziția anterioară a Ungariei, care era una de respingere. Mesajul delegației Ungariei este unul pozitiv”, au transmis reprezentanții de la Palatul Cotroceni.

În declarația comună adoptată la București, participanții la summitul B9 și-au reafirmat angajamentul pentru consolidarea cooperării în domeniul securității și apărării pe întreg Flancul Estic al NATO. Documentul subliniază importanța continuității strategice dintre Marea Neagră, Marea Baltică și regiunile nordice și arctice, dar și obiectivul construirii unui „NATO 3.0”.

Potrivit documentului, statele participante își asumă promovarea „unei Europe mai puternice într-un NATO mai puternic”, în contextul deteriorării situației de securitate din regiune.

Declarația adoptată la București menționează și amenințările „profunde” reprezentate de Rusia la adresa securității Alianței Nord-Atlantice și reafirmă obiectivul privind alocarea a 5% din PIB pentru cheltuielile de apărare.

„Rusia este și va rămâne cea mai semnificativă și directă amenințare pe termen lung la adresa securității Aliaților. Având în vedere mediul de amenințări, NATO trebuie să se concentreze asupra sarcinii fundamentale a apărării colective, inclusiv printr-o postură robustă de apărare avansată. Ne menținem angajamentul de a ne asigura că planurile de apărare ale NATO sunt complet dotate cu resurse și de a îndeplini obiectivele privind capabilitățile, mobilitatea și activarea militară, inclusiv extinderea sistemului NATO de conducte de combustibil către Flancul Estic”, se precizează în declarația de la București.

Totodată, aliații condamnă acțiunile de sabotaj, atacurile cibernetice, atacurile hibride și încălcările spațiului aerian de pe Flancul Estic al NATO atribuite Rusiei. În același document, liderii B9 și ai statelor nordice își reafirmă sprijinul pentru Ucraina și condamnă războiul declanșat de Federația Rusă.

„Aliații B9 și Nordici rămân fermi în condamnarea războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei și ne reafirmăm sprijinul pentru independența, suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei în cadrul granițelor sale recunoscute la nivel internațional”, se menționează în document.

Documentul reafirmă și susținerea pentru parcursul euro-atlantic al Ucrainei, precum și continuarea sprijinului militar și strategic acordat Kievului.

„Ne menținem deciziile privind aspirațiile euro-atlantice ale Ucrainei, așa cum au fost reflectate la summiturile NATO anterioare. Reafirmăm cu tărie sprijinul nostru neclintit pentru Ucraina, deoarece acest sprijin reprezintă și o investiție în propria noastră securitate, recunoscând în același timp contribuția tot mai mare a Ucrainei la securitatea generală. Ne menținem angajamentul de a satisface cele mai urgente nevoi de apărare ale Ucrainei prin toate mijloacele și instrumentele disponibile, inclusiv inițiativa NATO privind Lista de achiziții prioritare necesare apărării Ucrainei (PURL)”, se subliniază în comunicat.

De asemenea, aliații B9 și Nordici și-au exprimat susținerea pentru o pace „justă și durabilă” în Ucraina, care să fie realizată în conformitate cu dreptul internațional și pe baza unor garanții de securitate considerate „solide și credibile”.

Articolul Summitul B9: Ungaria nu a semnat declarația comună privind condamnarea Rusiei apare prima dată în Realitatea.md.