Regimul de la Kremlin a investit peste 2 miliarde de dolari într-o flotă fantomă de petroliere vechi şi şubrede care transportă ilegal petrol în întreaga lume, eludând astfel sancţiunile occidentale.
În luna martie, paza de coastă britanică a observat ceva neobișnuit la aproximativ 100 de kilometri de țărmul scoțian: o pată întunecată, care se întindea 23 de kilometri în Oceanul Atlantic de Nord.
Conform unei analize interne pregătite de serviciile prin satelit ale gărzii de coastă și văzută de Politico, sursa probabilă a acelei pete a fost Innova, un petrolier cam de mărimea Turnului Eiffel care, la momentul respectiv, transporta 1 milion de barili de petrol sancționat din Rusia în drum spre o rafinărie din India.
Cu toate acestea, paza de coastă nu a făcut nimic pentru a investiga mai departe, iar petrolierul, scutit de orice repercusiuni, continuă să comercializeze petrol și în prezent, contribuind la umplerea tezaurului de război al Kremlinului după mai bine de doi ani de la invazia sa la scară largă din Ucraina.
Innova este doar una dintre sutele din așa-numita flotă din umbră a lumii, o colecție de nave adesea îmbătrânite și prost întreținute care navighează sfidând sancțiunile occidentale – și răspândind daune ecologice fără consecințe.
Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!
Sunt cel puțin nouă cazuri de nave ale flotei fantomă secrete care au lăsat scurgeri în apele lumii începând din 2021, folosind imagini din satelit de la ONG-ul SkyTruth asociate cu date de transport maritim de la firma de analiză de piață Lloyd’s List și platforma de mărfuri Kpler.
Ministrul suedez de externe Maria Malmer Stenergard a declarat pentru Politico că navele reprezintă un „pericol semnificativ” pentru mediul marin.
Ţiţei de 80 de miliarde de dolari, transportat de flota fantomă
Având în vedere sancțiunile occidentale impuse Moscovei, un număr tot mai mare de petroliere transportă mărfuri ilicite – și potențiale pericole ale mediului – în întreaga lume.
S-au identificat deversări peste tot, din Thailanda până în Vietnam, Italia și Mexic, toate având legătură cu flota fantomă. De asemenea, petrolierele au trecut prin coridoare de transport maritim aglomerate, cum ar fi Marea Roșie și Canalul Panama, ceea ce înseamnă că orice accident grav ar putea disrupe traficul internațional.
„Deversările de petrol și riscul de scurgeri sunt îngrozitoare”, a declarat Isaac Levi, responsabil pentru Europa-Rusia și expert în flote fantomă la Centrul de cercetare pentru energie și aer curat (CREA), un grup de reflecție. „Dincolo de daunele aduse mediului, dintre care unele vor fi ireversibile, este un impact uriaș asupra statelor de coastă care trebuie să suporte costurile de curățare”.
Măsurile, care includ o interdicție generală de import către Uniunea Europeană dar și un plafon al prețului petrolului pe care aliații G7 l-au impus împreună cu alți parteneri, au eșuat în mare măsură.
În schimb, Moscova a găsit soluții creative. Și-a reetichetat țițeiul pentru a-i masca originea și a organizat o flotă din ce în ce mai mare de peste 600 de nave, a cărei proprietate este adesea ascunsă de societăți fantomă, pe care a folosit-o pentru a evita plafonul de preț de 60 de dolari pe baril stabilit de G7, tactici pe care Iranul și Venezuela le folosesc, de asemenea, în scopuri similare.
Până în prezent, plafonarea prețurilor „s-a dovedit a fi un instrument foarte permeabil”, a declarat Michelle Wiese Bockmann, analist maritim și expert în flote fantomă la Lloyd’s List.
Aproximativ 80 % din țițeiul transportat pe mare de Moscova a fost transportat pe nave aflate în afara controlului occidental. Între timp, numărul total de nave din flota fantomă a crescut de peste trei ori din 2022.
Potrivit datelor analizate de grupul de reflecție CREA, flota fantomă a Moscovei a transportat țiței în valoare de 80 de miliarde de euro până în septembrie, de când G7 a impus plafonarea prețurilor în urmă cu doi ani.
Risc ecologic uriaş dar şi de coliziune
Aceste petroliere, pe care Lloyd’s List le definește ca neavând asigurare cunoscută, proprietate obscură și fiind construite în urmă cu 15 ani sau mai mult, sunt clasificate drept „cu risc ridicat” de către ingineri. Acest lucru le face mai vulnerabile la probleme tehnice care le-ar putea afecta guvernarea, integritatea structurală și navigabilitatea.
Conform datelor Lloyd’s List, patru cincimi dintre aceste nave nu au o asigurare credibilă și scapă adesea de supravegherea și reglementările internaționale. Acest risc crește doar atunci când navele-cisternă își dezactivează transponderele sau transmit locații false, folosind așa-numitele metode de spoofing.
În cazul în care se produc scurgeri, operațiunile de curățare pot costa milioane de euro țărilor de coastă și contribuabililor acestora deoarece proprietarii navelor nu pot fi localizați. Navele ar putea bloca, de asemenea, punctele de blocaj comercial, cum ar fi Canalul Suez, în cazul în care căpitanii pierd controlul navei lor, a adăugat ea.
Deversările reprezintă, de asemenea, „o problemă foarte gravă” pentru fauna locală, a declarat Stepan Boitsov, cercetător specializat în poluarea marină la Institutul Norvegian de Cercetări Marine.
Apoi există riscul de coliziune. În iulie, o navă a flotei ruse a lovit un alt petrolier în apele malaeziene, provocând incendierea ambelor.
Riscul cauzat de flota fantomă este global: o analiză a rutelor flotei fantomă arată că navele au călătorit pe coasta de vest a Statelor Unite, au trecut în mod repetat prin Marea Mediterană, au traversat Canalul Mânecii și au ajuns la țărmul Chinei. Și asta doar atunci când transponderele lor sunt funcționale.
Articolul Petrolierele fantomă ale lui Putin au poluat oceanele în întreaga lume. Unul dintre ele este mare cât Turnul Eiffel apare prima dată în Realitatea.md.