În dezbaterile publice despre integrarea europeană, circulă frecvent stereotipuri și temeri legate de pierderea suveranității naționale sau de limitarea anumitor drepturi personale. Aceste îngrijorări, adesea alimentate de o interpretare greșită a standardelor și reglementărilor Uniunii Europene (UE), și amplificate de dezinformarea răspândită în mediul online și în discursurile publice, notează Daniel Goinic, director al Programului Drepturile Omului, Centrul de Resurse Juridice din Moldova (CRJM), într-un editorial publicat pe pagina Soros Moldova. Mituri mai vechi: „nu vom mai putea tăia porcul în gospodărie” sau mai noi: „se vor închide bisericile” sau „vom pierde controlul asupra educației copiilor” sunt lansate tocmai pentru a manipula opinia publică și a crea o falsă opoziție între normele naționale și valorile europene.
De multe ori aceste temeri sunt accentuate de narative eurosceptice, în opinia expertului. Potrivit lui, în realitate, beneficiile aderării la UE, cu toate schimbările legislative și adaptările necesare, urmăresc promovarea valorilor democratice, drepturilor omului și statului de drept.
Mitul suveranității pierdute
Unul dintre principalele puncte de îngrijorare referitoare la aderarea la UE este ideea pierderii suveranității. Euroscepticii sugerează că statele membre ar fi obligate să respecte legislația europeană într-un mod care anulează dreptul de decizie internă. În realitate, integrarea europeană înseamnă partajarea suveranității, în care statele membre colaborează pentru a rezolva probleme comune, dar în chestiuni care privesc domenii sensibile, deciziile se iau la nivel național, cu o cooperare strânsă la nivelul UE. Statele membre păstrează un control considerabil asupra propriilor politici interne și contribuie activ la procesul decizional european, notează Daniel Goinic.
Tradiții și practici culturale sub amenințare
O altă idee falsă răspândită este că normele Uniunii Europene ar impune restricții asupra obiceiurilor tradiționale și practicilor culturale, conducând la o „modernizare forțată” care distruge identitatea națională, se arată în editorial. În opinia lui Goinic, această dezinformare este folosită pentru a sugera că UE ar distruge specificul cultural al fiecărei țări membre, dar în realitate UE nu impune interdicții asupra tradițiilor locale, ci oferă doar ghiduri și reglementări care asigură siguranța publică și bunăstarea cetățenilor.
„Un exemplu concret al impactului pozitiv al legislației UE asupra tradițiilor este reprezentat de accesul la fonduri europene pentru conservarea patrimoniului cultural. În ultimii ani, Uniunea Europeană a alocat peste 10 miliarde de euro pentru protejarea și promovarea patrimoniului cultural în statele membre. Prin programele de dezvoltare rurală și fondurile europene, multe regiuni beneficiază de resurse pentru promovarea și conservarea obiceiurilor locale. Astfel, tradițiile locale nu sunt doar protejate, ci și promovate la nivel internațional, facilitând schimburile culturale și turismul, contribuind la dezvoltarea economică a regiunilor care își păstrează autenticitatea. În loc să fie amenințată, cultura națională și locală este sprijinită și promovată în cadrul diversității europene.”, scrie expertul.
Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!
Religia și libertatea de manifestare religioasă
O altă temere răspândită este aceea că Uniunea Europeană ar impune restricții asupra religiei sau chiar „ar închide biserici”, susține autorul, notând că acest mit este adesea vehiculat în țările cu o tradiție religioasă puternică, unde aceasta joacă un rol important în viața publică și privată. Uniunea Europeană nu intervine în problemele religioase interne. De exemplu, în țări precum Polonia sau România, religia are un rol important în societate, iar UE nu a intervenit niciodată pentru a o limita. În realitate, UE respectă libertatea religioasă, considerând-o un drept fundamental protejat prin Carta Drepturilor Fundamentale a UE. Aceasta stipulează că orice persoană aflată pe teritoriul statelor membre UE are libertatea de a-și manifesta religia individual sau colectiv, în public sau în particular, prin intermediul cultului, practicilor și riturilor.
Educația copiilor și competențele naționale
Un alt stereotip răspândit este acela că UE ar impune standarde educaționale care ar afecta sistemul național de educație sau ar „lua controlul asupra educației copiilor.” În realitate, educația este o competență națională, iar UE nu are puterea de a impune schimbări fundamentale în programele școlare. Deciziile privind conținutul educațional și structura sistemelor de învățământ rămân în mâinile statelor membre.
Ce face Uniunea Europeană este să faciliteze schimbul de bune practici și să sprijine mobilitatea educațională prin diverse programe, precum Erasmus+. Cu un buget de peste 26 miliarde euro, programul dat doar în perioada 2021-2027, a acordat și continuă să acorde a peste 10 milioane de persoane, inclusiv studenți și persoane de toate vârstele din Republica Moldova, posibilitatea de a studia, de a se forma și de a dobândi experiență în străinătate. Aceste programe nu înlocuiesc sistemele naționale de educație, ci le completează și le îmbogățesc, notează expertul.
Valorile sociale și drepturile individuale
Un alt mit persistent este că integrarea europeană va impune schimbări sociale și morale care ar fi în contradicție cu valorile „tradiționale” ale statului. De exemplu, euroscepticii susțin adesea că UE ar forța legalizarea căsătoriilor între persoane de același sex. În realitate, fiecare stat membru are autonomia să decidă singur aceste subiecte.
Deși Uniunea Europeană promovează drepturi egale și luptă împotriva discriminării de orice fel, nu impune o uniformizare legislativă în domeniul social. România, de exemplu, are propriile sale reglementări cu privire la căsătorie și familie, iar UE nu a forțat nicio schimbare în acest sens. Statele membre pot adopta sau respinge măsuri sociale, în funcție de contextul lor juridic.
Concluzie: Uniunea Europeană nu urmărește să restrângă drepturile, tradițiile sau să impună o uniformizare culturală. Dimpotrivă, respectul pentru diversitate și protejarea libertăților fundamentale sunt valori esențiale ale proiectului european. Dezinformarea umbrește beneficiile reale ale acestei integrări.
Așadar, adevărata provocare este informarea corectă a cetățenilor, pentru ca integrarea europeană să fie percepută ca o oportunitate de consolidare a protecției drepturilor omului și creștere a identității naționale, nu ca o amenințare, conchide Daniel Goinic.
Articolul OPINIE Daniel Goinic: Integrarea Europeană: Vom pierde din Drepturi, Credință, Educație și Suveranitate? apare prima dată în Realitatea.md.